HungarianMagyarRomanianRoEnglish (US)

Centrul de tratament

KOZPONT-BALNEAR

ŞTIRI, NOUTĂŢI

SCHENGEN II.

CALENDAR ORTODOX

Încărcare documente

INFO

Numarul unic pentru
apeluri de urgenta este 112

 112

Facebook Like Box

De ani de zile, Casa memorială „Romulus Cioflec” din Araci-Vâlcele găzduieşte  întâlnirea estivală a scriitorilor din zona de centru a României. Purtând un nume de romanţă inspirat de nucul bătrân din curte care asigură pe timp de vară umbră protectoare, reuniunea de la Araci reprezintă pentru participanţi un prilej de a promova cartea, asigurând continuitatea vieţii literar-artistice a românilor din acest spaţiu geografic ce se identifică, simbolic, cu însăşi inima ţării.

Este o tradiţie frumoasă care a permis,  de-a lungul timpului, afirmarea tinerelor talente covăsnene, prilejul dialogului dintre generaţii şi ocazia unor dezbateri fructuoase despre sensul culturii astăzi, despre rostuiri şi rostiri culturale.

Tradiţia înseamnă continuitate, punerea lucrurilor pe un făgaş în stare să asigure posibilitatea evoluţiei şi a dezvoltării, indiferent că este vorba despre viaţa socială sau despre moştenirea culturală a unui popor. Nu ne putem dezvolta în afara unor acumulări culturale ce au aparţinut strămoşilor, aşa cum nu putem evolua ca popor făra a păstra din zestrea lui spirituală ceea ce i-a definit personalitatea distinctă în contextul altor popoare. În fond tradiţia, la care au lucrat înaintaşii, este şirul celor ce au ştiut şi au putut să meargă până la capăt, depăşind opreliştile întâlnite.  Păstrarea bunelor tradiţii sădeşte în noi convingerea unor acţiuni necesare, puse în slujba unei istorii care trebuie împlinită prin contribuţia firească a celor împreună lucrători.

Reuniunea estivală a scriitorilor, desfăşurată la Araci, este o activitate de mult intrată în tradiţia locurilor. Ea atrage de fiecare dată un important număr de participanţi, protagonişti ai actului de cultură. Scriitori şi publicişti, personalităţi cultural-ştiinţifice, tineri şi adulţi,  toţi cu dragoste de carte, vin într-un pelerinaj simbolic la Casa memorială a scriitorului român, participând la o veritabilă întâlnire a prieteniei, a culturii, a artei cu valenţe perene.

Manifestarea culturală s-a desfăşurat conform tradiţiei,  în săptămâna 23 – 30 iunie, ale cărei repere spirituale sunt date de importantele sărbători religioase celebrate în această perioadă,  în contextul Zilelor  „Andrei Şaguna”, ajunse anul acesta la cea de-a XXI-a ediţie. Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu-Gheorghe, secţia de Cercetare şi Valorificare a Patrimoniului, împreună cu Despărţământul ASTRA  Covasna-Harghita au asigurat cadrul propice pentru reuniunea din data de 30 iunie a scriitorilor români. Evenimentul cultural s-a desfăşurat în colaborare cu Radio România Târgu-Mureş şi revista „Vatra veche” din Târgu Mureş, având ca invitaţi membri de marcă ai Uniunii Scriitorilor din România., filialele Braşov şi Mureş.

Au fost prezenţi scriitorii Nicolae Băciuţ, redactor şef al revistei „Vatra veche” din Târgu-Mureş şi Ion Topolog Popescu, director al revistei „Dealul melcilor” din Braşov, poeţii Anthonia Amatti şi Ionel Simota, membri ai U.S. filiala Braşov, alături de publicul covăsnean care a participat la un incitant dialog al vârstelor, unind într-o sinteză armonioasă scriitorii de ieri şi de azi.

Cartea veche, tipărită în perioada interbelică, a stat faţă în faţă cu cele mai noi apariţii editoriale ale scriitorilor din zonă. În spaţiul din curtea muzeului s-au amenajat standuri de carte: „Vitrina cărţii interbelice”, cu volumele publicate de Editura Remus Cioflec, achiziţionate de MNCR-  şi cărţi ale autorilor din zona Carpaţilor Răsăriteni, a căror prezentare a avut loc în cadrul reuniunii.

Poeta Anthonia Amatti şi-a lansat cu această ocazie volumul intitulat sugestiv „Ambiguitatea amurgurilor ameţitoare”, apărut la Editura Proilavia din Brăila. În intervenţia sa poetul Nicolae Băciuţ a  apreciat simbolistica profundă a cărţii care, pornind de la pretextul unui joc eufonic,  introduce într-un univers confesiv cu accente ontologice.

Periplul prin poezie a continuat cu prezentarea volumului „ Anotimp (i)legal–lumina” al autoarei Mihaela Aionesei, un tânăr talent care aduce „har, armonie, feminitate” în confesiunile sale lirice alcătuind o „bună literatură” (Calistrat Costin, din prefaţa cărţii).

În replică, poetul Nicolae Băciuţ a făcut cunoscut publicului un volum recent al domniei sale, cu titlul „Poezii verzi pe pereţi”,  pendulare între ironic şi ludic infirmată  de textele lirice în care vorbeşte despre  actul creaţiei şi condiţia artistului.

Cartea de poezie a fost reprezentată şi de volumul „Neamul răstignit-Poemele durerii” al tânărului Vasile Antonie Tămaş- Delavâlcele care evocă şirul de martiri ai istoriei românilor, într-un emoţionant memorial al durerii.

Profesorul Alexandru Surdu, venit de la Târgu-Secuiesc, a prezentat  cartea „Publicistica mitropolitului Nicolae Colan”,  cuprinzând tema lucrării  sale de doctorat, iar preotul Ioan Tămaş Delavâlcele a vorbit despre volumul de „Eseuri”care continuă seria scrierilor reflexive pe teme teologice şi filosofice.

Lansările de carte de la Araci au adus în centrul atenţei şi critica literară, ilustrată  prin volumele „Lector-Lictor”, al scriitorului Ion Topolog Popescu şi „Cronici în vitralii” al subsemnatei. Punctul de convergenţă al celor două cărţi îl reprezintă demersul critic al profesorului de limba română care studiază fenomenul literar de ieri şi de azi, salvând de la uitare un timp care se cere recuperat, fiind consemnat în forma specială a cronicii literare.

În finalul întâlnirii a avut loc un interesant dialog despre presa culturală şi s-au lansat ultimele numere ale revistelor de literatură: „Claviaturi”, serie  nouă, revistă trimestrială de poezie a braşovenilor,  prezentată de George Echim şi  „Vatra veche”, revistă lunară de cultură a cărei notorietate a depăşit de mult graniţele ţării, dată fiind posibilitatea transmiterii acesteia în format electronic.  Selecţia judicioasă a materialelor publicate,  numele prestigioase ale autorilor care semnează în paginile revistei târgu-mureşene, i-au asigurat în timp o binemeritată faimă, apariţia fiecărui număr fiind aşteptată cu nerăbdare de numeroşii ei cititori.

Întâlnirea de la Araci-Vâlcele s-a încheiat firesc în acordurile muzicii şi poeziei. Recitalul din lirica română şi universală, oferit cu har de poetul Nicolae Băciuţ,  cântecele populare şi poemele din lirica lui Ionel Simota, au dat strălucire unei zile de vară în care recursul la tradiţie ne-a redat încrederea în starea de normalitate a vieţii culturale româneşti..

Prof. Maria Stoica

 http://www.mesageruldecovasna.ro